Romani

Semnificatia zilei pe care o celebram astazi a fost uitata sau deformata de multe zeci de ani. Vorbim adesea despre Unirea cea Mare dezavarsita sub domnia Bunicului meu, la sfarsitul primului razboi mondial. Dar actul Unirii dintre cele doua Principate Romane a creat fundamentul statului pe care il avem azi. Si multe din problemele cu care ne comfruntam acum au stat si in fata unionistilor. Tot ce avem de facut este sa ne uitam in trecut pentru a intelege prezentul si a pregati viitorul. Si pentru a face acest lucru, o mai buna ocazie decat ziua de azi cu greu ar putea fi gasita. Fiindca azi este prima zi din secolul XXI in care aniversam Unirea Principatelor Romane.

Nu e un secret pentru nimeni ca unii dintre stramosii nostri au avut rezerve in privinta Unirii. Ei nu se indoiau de necesitatea ca romanii sa traiasca intr’un singur stat, ci aveau dubii in privinta organizarii noului stat, pentru a oferi colturilor Tarii drepturi egale. Dar toate greutatile au fost depasite si Unirea s’a facut. S’a sfarsit secolul al XIX-lea si de curand s’a sfarsit si cel de al XX-lea. Cele doua Principate au creat un Stat puternic, o Tara care a supravietuit si triumfat in razboi contra patru imperii. Nu trebuie sa uitam niciodata aceasta formidabila implinire si nu ar trebui sa-i irosim semnificatia: resping cu fermitate pe aceia - din fericire pentru noi, destul de putini- care doresc sa puna sub semnul intrebarii unitatea Romaniei de astazi. Avem cu totii diferentele noastre de opinii legitime in privinta felului in care trebuie sa ne administram Tara; dar nu trebuie sa existe diferente de opinii in privinta unitatii Tarii.

Nu am nici o indoiala ca in acest an chestiunea autonomiilor va reaparea la suprafata. Sunt deja voci care incearca sa va convinga de pericolul care, chipurile, planeaza asupra Transilvaniei. VA fac un apel: nu ascultati asa ceva! Ceea ce s-a intamplat in Kosovo a fost grav si tragic, dar nu are aplicatie la noi. Identitatea nationala a Iugoslaviei a fost intodeauna problematica. In Tara noastra insa, situatia este clara: Romania este un stat al romanilor, in care minoritatile etnice trebuie respectate si protejate. Avem dificultatile noastre, dar nu am recurs la violenta: relatiile noastre cu Ungaria sunt excelente, ami ales in domeniul militar. Pe urma, ideea ca vreuna din tarile europene ar putea incuraja o destramare a Romaniei este un nonsens. Marea Britanie, care are dificultatile ei cu Scotia, Franta si Spania cu problema bastilor, sunt doar cateva exemple de ce restul continentului are de fapt interes sa pastreze unitatea Romaniei. Singura autonomie care are sens in Romania este cea individuala. Daca fiecare cetatean poate sa aiba asigurata o viata libera si prospera, intr’o societate cu economie de piata si libertati individuale, atunci si drepturile majoritatii si cele ale minoritatilor vor fi respectate. Marea amenintare nu vine de peste mari si tari, ci de la acei dintre noi care, in loc sa explice cum vor face ei pentru a dezvolta economia si cum ne vor integra deplin in Europa, prefera sa va alarmeze cu chestiuni teritoriale si etnice imaginare.

Romani,

Nu a fost niciodata rolul meu de a ma amesteca in politica. Dar vocea mea se face auzita atunci cand sunt in joc interesele vitale ale Tarii noastre. Prin urmare, pe parcursul acestui an, voi vorbi raspicat in favoarea acestor interese, pentru binele Romaniei, si nu in favoarea platformei de partid sau a unui politician. Nu voi vorbi despre "alegeri", ci despre "alegerea noastra istorica". Aceasta alegere este intre a ramane izolati si saraci intr’un colt de continent sau a fi egali si prosperi intr’o familie europeana de natiuni demne. Principiile pe care le-am sustinut si voi continua sa le sustin intotdeauna sunt reforma economica, eliminarea coruptiei, respectul drepturilor omului, respectarea dreptului minoritatilor, inapoierea proprietatilor furate de comunisti si mandria traditiilor noastre istorice. Nu trebuie sa cedam tentatiei de a crede ca ceasul timpului poate fi oprit. In secolul care a trecut am avut experienta tuturor experimentelor "originale" posibile si toate s-au sfarsit dezastruos. Ceea ce avem noi nevoie este sa redevenim un stat european obisnuit, o tara care va continua sa aiba probleme, dar care va avea curajul sa le rezolve. Un stat modern pentru toti romanii, o tara ancorata in familia europena a natiunilor democratice si prospere, cu drepturi egale, asa cum au vrut fondatorii uniunii noastre din secolul al XIX-lea. Am implinit aceste idealuri in 1918 sub sceptrul Bunicului meu, dar au fost infrante pana la urma de Hitler si Stalin. Am fi realizat din nou aceste idealuri daca nu am fi fost domintati de impreriul sovietic. Acum avem inca o sansa de a implinii visurile predecesorilor nostri. Trebuie sa o facem, fiindca daca nu reusim, numai noi vom fi de vina. Raman determinat sa fac tot ceea ce este posibil pentru a reusi acest lucru.

Si chem toti oamenii politici sa-si aduca aminte in fiecare clipa de ce anume este in joc in acest an.

Mihai